PUȚIN DESPRE NOI

Câte ceva despre noi
Muncind împrună pentru un viitor mai bun
Teren comun, viitor comun

​

Trăim în vremuri în care polarizarea, manipularea, discriminarea și greșelile de comunicare sunt tot
mai prezente, creând o breșă în comunități și în societate per ansamblu, și afectând potențialele
colaborări și cooperări. În fiecare zi vedem imagini tulburătoare cu fețe furioase ale protestatarilor pe
străzi, la știri și pe rețelele de socializare.

Sunt mai mult decât imagini: fiecare față, fiecare mișcare are o istorie. Fiecare individ, fiecare grup se
agață de propria istoria pentru că aceasta este legată de identitate (inclusiv, cea a grupului) sau, așa
cum se întâmplă în prezent, de „identități” evocate sau create pentru a stârni furie, frică,
discriminare sau excludere. Întrebarea provocatoare este: „Suntem sau nu poveștile noastre?” Luînd
în considerare contextul contemporan, suntem. Totuși, am putea spune că majoritatea poveștilor
noastre sunt create de către noi. Deci sunt ficțiuni, realități subiective (sau „adevăruri”) care rămân
intacte din obișnuință, prin constrângerea grupului, prin condiționare și sunt conduse de intențiile
noastre, care pot fi pozitive sau negative (ex. manipulare). În cel mai rău caz, lipsesc conștiința de
sine și (auto)cunoașterea și se pot promova egoismul, segregarea, separarea, izolarea, prejudecățile,
discriminarea sau excluderea.

​Gândirea „noi” versus „ei” pare să fi devenit o normă (cetăţean - guvern, nativ - imigrant, activişti de
mediu - afaceriști, autocraţi - democraţi etc.), ducând în unele ţări la situații în care toate legăturile
de (co)existenţă civilizată sunt subminate. Creșterea globală a populismului, naționalismului și
izolaționismului este cel mai frapant fenomen contemporan, determinând discordie, perturbare
(socială) și alienare, care afectează nu numai grupuri, ci și națiuni întregi. Există adesea un decalaj
uriaș între „valorile” pe care le îmbrățișăm și modul în care trăim, vorbim de fapt – normele dictate
de discursurile dominante.

​

Justiție pentru toți?

​

Deși Convenția Internațională cu privire la Drepturile Civile și Politice prevede că „orice susținere a
urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la discriminare, ostilitate sau violență va fi
interzisă prin lege”, legile împotriva discursului instigator la ură (pentru a menține ordinea publică și
proteja demnitatea umană) sunt greu de aplicat și depind de bunăvoința justiției naționale. Comisia
Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a elaborat rapoarte naționale și câteva recomandări
de politică generală și, prin urmare, nu au obligații dure.

 

Obiectivul principal al proiectului

​

Obiectivul acestui parteneriat strategic este dezvoltarea contra-strategiilor și explorarea
metodologiilor pentru a crește abilitățile de conștientizare narativă și pentru a îmbunătăți abilitățile

de a genera narațiuni alternative, dezirabile, autentice pentru a se opune acestor principii de
manipulare și comunicare ostilă. Monitorizarea procesului de utilizare a poveștilor este un element
important al proiectului, deoarece știm că poveștile pot conecta și diviza, aceasta din urmă în cazul
aplicării greșite a poveștilor și a povestirii. Pe scurt: vom promova identificarea sistemelor de valori
autentice și asumate și modalităților de a face transferabil noul sistem. Vom sprijini dezvoltarea unei
platforme comune pentru a dezamorsa sau a dizolva argumentele contradictorii, pentru a permite
conexiuni pline de compasiune și afiliere în jurul valorilor comune.
 

Parteneriat

​

Common Ground, Common Future este un parteneriat între Storytelling Center (Olanda),
Universitatea de Științe Aplicate OsloMet (Norvegia), CSI (Cipru), Asociația Psiterra (România) și
Youth Initiative for Human Rights – Kosovo YIHR KS (Kosovo) și este posibil cu sprijinul UE, în cadrul
programului Erasmus+.